Stephane Plantin – Un sezon este o carte și fiecare meci este un capitol

– Cum v-ați obișnuit cu Baia Mare?

– Este foarte bine. Au trecut deja câteva luni (patru – n.r.) de când sunt aici. Sunt foarte mulțumit să fiu aici, nu sunt prea multe de adăugat. Rezultatele au fost pozitive până acum. Acum trebuie să fim vigilenți.

– Sunteți mulțumit de lotul avut la dispoziție?

– Atunci când ești antrenor trebuie să te adaptezi echipei pe care o ai. În momentul în care am venit eu aici lotul era deja format. Ceea ce mă interesează pe mine este munca pe care o depun jucătorii, capacitatea lor de a progresa, individual și colectiv. Trebuie să se muncească mult și jucătorii să se înțeleagă bine între ei, să fie buni coechipieri.

– Minaur este pe locul 3, putea fi și pe locul 1. Sunteți mulțumit de poziția în care se află acum echipa, având în vedere că nici nu cunoașteți bine campionatul românesc?

– Am fi putut fi pe locul 1, dar, în același timp, puteam fi și pe locurile 5-6. Toată lumea îmi spune că România este o țară diferită față de Franța, că Minaur este un club cu istorie bogată, cu oameni cu mult caracter. Suntem multe lucruri de făcut, dar important este să păstrăm dorința jucătorilor la nivel înalt. Nu se trece direct de la locul 9, cum a fost sezonul trecut, la locul întâi. E la fel peste tot în lume.

– Credeți că Minaur este un plus în CV-ul dvs?

– Este vorba despre o experiență internațională și este mereu interesant. Nu sunt aici pentru a-mi adăuga ceva în CV, ci pentru a-mi face cât mai bine meseria, ceea ce le cer și jucătorilor.

– Se poate face o comparație între prima ligă din România și liga a doua din Franța,unde ați antrenat înainte de a veni la Minaur?

– Pot face o anumită apreciere. Nivelul este, cu aproximație, de la locul 7 din prima ligă în jos, până la primele șase din divizia secundă. Oarecum aici s-ar putea încadra, deși fiecare întrecere are particularitățile ei și comparațiile sunt mai greu de făcut sau de acceptat.

– Vi s-a stabilit un obiectiv când ați venit aici?

– Trebuie să ne calificăm în play-off. Trebuie să ajungem între primele patru mai apoi, pentru că așa este obiectivul clubului, dar pentru mine este important să jucăm bine, să fie o echipă frumoasă și unită, să prestăm un joc de calitate. În sport, obiectivele sunt fixate de președinții de cluburi, de cei care răspund de echipe. Sunt echipe care trebuie să fie mereu campioane.

– Vă nemulțumește ceva în plan personal sau în plan sportiv?

– Sunt foarte mulțumit aici. Sunt profesionist și știu să fac diferența între latura personală și cea profesională. Regretul este că familia nu este aici, cu mine. Este un inconvenient. Dar asta este meseria mea. Am și eu ciudățenii în ceea ce mă privește pe mine sau relația cu jucătorii. Nu sunt aici în vacanță. Am venit să realizez ceva profesional. Dacă n-aș fi aici, aș fi în altă parte, cu aceleași obiective.

– Este ceva ce nu vă place în handbalul românesc? Arbitrajul, altceva?

– Și arbitrii fac greșeli, așa cum fac și antrenorii și jucătorii. Nu vreau să aduc în discuție onestitatea. Sunt oameni la fel ca și noi. Fără arbitru nu se poate juca handbal.

– Nu credeți că este o problemă în comunicarea dintre dvs și jucători?

– Este exact ceea ce m-am întrebat și eu înainte de a veni aici. Nu vorbesc română și am doar doi jucători care vorbesc franceză (Ciobanu și Csepreghi – n.r.). Ei au fost foarte înțelegători cu engleza mea, care nu este chiar așa de bună și au progresat în câteva luni și nu cred să fie neînțelegeri din cauza limbii. Ei știu ce aștept eu de la ei. Eu cred că avem valori comune și este foarte important că avem idealuri comune.

– Cum simțiți relația cu suporterii?

– Am văzut că la meciurile pe care le disputăm în deplasare sunt mai puțini oameni decât sunt aici la meciuri. Am observat că oamenii au venit, progresiv, în număr din ce în ce mai mare la sală, cu fiecare meci.

– Având victorii, lumea vine la meci. La fel e și în Franța.

– Acum îmi pare foarte rău că am pierdut meciul cu Turda, când au fost cei mai mulți spectatori. Spectatorii se bucură când echipa câștigă. Toată lumea a constatat ce dă echipa asta la modul pozitiv, că există o istorieîn toate lucrurile.

– La finalul meciului cu Turda, deși am pierdut, lumea a aplaudat echipa. Lumea simte când se dă totul.

– Da, da. Părțile de management uman sunt cele mai greu de prevăzut și gestionat. Partea asta se scrie în fiecare zi la antrenament, tehnic și tactic. De aceea, ce face diferența este ziua pe care o prinzi, calitatea zilei respective, ori asta este greu de manageriat. Este foarte important să fie unitate în club, pe teren și în afara lui. Cele două echipe, cea din teren și cea din tribune trebuie să fie împreună, să vibreze la aceleași idealuri. Un sezon este o carte și fiecare meci este un capitol. Totul trebuie parcurs cu grijă, cu fiecare săptămână de antrenamente și jocuri.